Calatorie in Austria

Planul nostru de calatorie a pornit de la Silvia care scria cu atata dragoste ca singura ei dorinta de Craciun este sa o aibe pe Safira in casa ei. Am inceput sa ne organizam repede si in scurt timp, datorita prietenilor nostri dragi, am reusit sa strangem banii de calatorie. Le multumim tuturor celor care au fost MOS CRACIUN pentru Safira si au facut-o atat de fericita ajutand-o sa ajunga in casa in care era atat de asteptata, Multumim Silvia pentru noua viata minunata oferita Safirei!

Doream din suflet ca, odata cu Safira, sa reusim sa mai ducem catei spre adoptie deoarece adapostul noastru este plin si avem nevoie disperata de alte locuri libere pentru alte suflete abandonate care asteapta o mana intinsa care sa-i salveze din nefericirea in care au ajuns fara voia lor. Ingrid cu Daniel nu mai aveau cum sa ne ajute deoarece inca au o gramada de catei luati de la noi si carora inca nu le-au gasit familii in schimb au adunat o gramada de donatii: bani, hrana, medicamente, hainute si multe lucruri pentru animalutele de la APAM. Nu avem destule cuvinte prin care sa ne exprimam multumirile noastre pentru ajutorul lor imens!

Astfel, am inceput sa scriem peste tot unde aveam speranta ca putem fi ajutati cu plasarea de catei si cu cateva ore inainte de a pleca a venit o veste minunata de la Elisabeta, o alta prietena draga noua din Austria, care ne-a ajutat de cate ori a avut ocazia sa o faca iar acum ne-a facut nespus de fericite cand ne-a scris sa-i ducem la ea pe: Polly, Pepe si Griutul. Bucuria noastra era fara margini mai ales ca acum aveam ocazia sa o vedem si pe batranica noastra, Betty, care este de un an in grija Elisabethei. Multumim Elisabeth pentru tot!

Am finalizat toate actele necesare calatoriei ca totul sa fie perfect, ne-am urcat in masina noaptea la 12 si am plecat spre Austria pline de bucurie ca inca o realizare se concretizeaza pentru cateva din animalutele nefericite abandonate pe strazile Romaniei. Am ajuns dimineata la 8 in Austria unde au urmat intalnirile cu prietenii nostri dragi de aici, surprinzand in imagini multe din momentele fericite pe care le-am trait acolo. Dupa-amiaza am pornit inapoi spre Romania, cu masina incarcata cu donatii, obosite, iar in Ungaria a inceput un viscol de zapada care ne-a speriat ingrozitor dar ne incurajam amandoua ca nu avem voie sa patim nimic pentru ca acasa ne asteapta 110 suflete care au nevoie de noi. Tarziu in noapte am trecut granita in Romania si ne-am sunat sotii la telefon sa fie linistiti ca ajungem imediat si fericirea de a incheia inca o Misiune cu bine a pus stapanire pe noi uitand si de oboseala si de toata spaima prin care am trecut in drumul de intoarcere.

Multumim din suflet tuturor prietenilor nostri dragi pentru reusita acestei calatorii! Din nou, impreuna am reusit1

Victoria Muscan & Cristina Zuba